Traim in mizeria cuvintelor aruncate la intamplare, a situatiilor hilare, a prietenilor falsi, a nefericirii obsedante.
Cu fiecare pas facut, ne inmocirlim in depravarea mentala a timpului scurs cu viteza. Incercam sa fim ironici cu bunul gust si luam in deradere bunele maniere; care or mai exista la vremea asta de ploaie.
Nu ne stabilim obiective, ci limite; sa ne ingradim si mai mult decat suntem. Diminetile petrecute in oglinda nu mai sunt pentru a deveni copii, ci pentru a ne potrivi cat mai bine masca maturitatii.
Ne " legam " de persoane pentru ca asa trebuie, ca e mai usor in doi. Dupa ce am fost dezamagiti mergem singuri prin mocirla si aratam lumii cat suntem de independenti, ce cariere avem; totusi cand ajungem acasa si ne aruncam in pat suntem singuri. Parca totusi am vrea si noi sa mocirlim in doi ca e mai bine asa.
Totusi, partea buna a situatiei e ca mocirla e buna la reumatic, deci vom fi toti mai sanatosi " de oase " .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu